Miron Kiropol - Traduce din Gerard Manley Hopkins
Olimpia Iacob - JAMES MEREDITH


                                  Gerard Manley Hopkins





Sonetele groaznice

                        2

Mă trezesc

Mă trezesc și văd beznă-n zori acum,
Ce timp negru-am trăit, ce negre ceasuri
Ast’noapte-n inimă, spectrele ei în drum!
Lumina zăbovind neagră-n popasuri.

Cu martor spun aceasta. Dar când spun
Ceasuri, înțeleg ani, scrumiri de lumi,
Cu plângere strigând ca scrisori moarte,
Trimise celui drag aflat departe.

Venin și-acreală-s. În adânca taină
Din cer gustai amar, amar ce-s eu;
Prin oase, carne, sânge vărs damnare.
Plămada mea la duh acrită-i haină.
Așa sunt cei pierduți vină mereu,
Sinea-mi asud ca ei, mai crunt îmi pare.

                                  Traducere Miron Kiropol




                                        JAMES MEREDITH



S-a născut în Belfast. Povestirile şi poemele lui au fost publicate în reviste din Europa [The Stinging Fly, Abridged & The Honest (Irlanda); Tellus şi Black & Blue (Marea Britanie)] şi Statele Unite (34th Parallel). James este autorul a trei piese scurte de teatru: Shadow & Light : a monologue/ Umbră & Lumină : monolog/ (pusă în scenă la LunchBox Theatre, Belfast, în 2013); Don’t Get Me Wrong/ Nu mă înţelege greşit/ ( piesă inclusă în spectacolul Arrivals 1/ Sosiri 1/, un spectacol de cinci piese scurte, prezentat pe scena teatrului irlandez, Terra Nova Productions, în 2014 ); Secrets/ Secrete/ (inclusă în spectacolul Arrivals 2/ Sosiri 2/, prezentat la Terra Nova Productions, în 2015). În 2016, Pen Points Press, Ireland, i-a publicat culegerea de haiku, senryu și tanka, a wine cup with base/ o cupă de vin cu picior. Pentru proză a primit premiul The Brian Moore Short Story Award, Ireland. În prezent locuiește și lucrează în Londra.


Tanka

ce tristă ce dulce
păreai atunci în tren
nevoia de tine
să nu te pierd din ochi
să te întorci spre mine

*
golul dintre noi
dispare într-o clipă
străini odinioară
umbra de sub soare
din oră în oră mai lungă

*
pielea ta moale
palma mea nesigură
rănește poate
ori lasă chiar și urme —
nevoie tăinuită

*
dorința mea
în căușul palmei tale
vrăjită zîmbești
eu cumpănit pe marginea
vieții & la petite mort

*
inima o-nveți
cu chin &-mpotrivire—
albă noapte făr' de stele
nevăzutul nevăzut
peste vălul tristeții

*
în spații goale
privești așa cum numai tu
știi să o faci
simt pulsul libertății
rîzînd în liniște

*
închide ochii
& simte-mi dorința—
crai nou crescînd
peste un sterp peisaj
ascuns ochiului meu deschis

*
geana zorilor
trupuri ascultînd lumina
suntem doar umbre
mai adînci decît aleanul
luptînd sub pături calde

*
melodii duioase
în & dincolo de mine —
un tril mă deșteaptă
din locul frunzelor căzute
obosit, însetat & durere de oase

*
treaz sunt și te aflu
goală în fața oglinzii
căutîndu-ți sînii—
livadă cu cireși înfloriți
așteptînd sărutul vîntului

*
invocație
crestată în carnea copacului
intraductibilă
neștiutorilor limbii
bunei & nobilei inimi

*
liniștea deplină
mă îndeamnă să renunț —
cîntărind suflarea da, suflare
tremurul amintirii
suavă amăgire

*
cînd luăm în seamă
urmările dragostei
începe ploaia
într-un mod cu totul firesc
& suntem întorși pe dos

*
apă albă ca mătasea
arcuindu-te departe
încrețită în valuri
firească desfășurare
pierdută spre țărmu-nclinat
*
picioarele-ți goale
răsfrînte în oglindă
forma apei –
ca un rîu curg gîndurile
sticla nu vrea să se spargă

*
sus pe curenții
amintirilor dragi
vîntul & ploaia
visele toamnei aduc înapoi
& pe tine în trenci galben

*
în miez de noapte
bîjbîi după ochelari –
haloul lămpii
umbrele în duel știu
focul iubirii tîrzii

*
lăsîndu-mi umbra
pe pragul însorit
încerc să ascult
bezna din colțuri
liniștea de dedesubt

*
păsări speriate
zboară pe cerul serii
când trece un bus –
și mă gîndesc la mîna ta
căutînd-o pe a mea

*
liniște de cristal
în ninsoarea fragilă –
amintiri cu tine
sub noaptea-nstelată
goală în brațele mele

*
gîndul la tine
puzderie de chipuri pe chip
un portret cubist
învingînd timpul planul
clipa unghiulară nuanța

***
liniștea vîntului
strînge cu duh inima –
cînt de dragoste
de demult în zbor spiralat
copleșindu-mă astă-seară

***
& apoi te-ai dus
cînd nici bine nu veniseşi –
după ploaie soare
dăruind un curcubeu
în culori vineții

                                                                                        Traducere Olimpia IACOB