Voci pe mapamond. JOHN AMEN

JOHN AMEN

        Este autorul a trei antologii de poezie : / Creştinarea dansatorului /, Christening the Dancer/, Tot mai puţin rămâne din mine /, More of Me Disappears/, şi Pe pragul alchimiei /At the Threshold of Alchemy. John Amen şi Daniel Y.Harris sunt co-autorii lucrării Noua Arenă /The New Arena , construită pe o multitudine de genuri literare. În plus, a scos două CD-uri folk/folk rock : De ce nu voi avea nevoie niciodată /All I’ll Never Need/ şi Ridiculous Empire / Imperiul ridicol.
A înfiinţat revista THE PEDESTAL MAGAZINE, pe care o editează şi în prezent.


mâinile jos

lasă lucrurile cum sunt
baterii descărcate împrăştiate pe podea
oglindă udă chinuind un inel
pe masa din mahon

nicio învoială cu următoarea mea inspiraţie
expiraţia fiind ultima poate
urmându-mă prin proteine & printr-un urmăritor iscusit


a şa va fi
până nu
va mai fi

alţii vor păstra tradiţia
un contabil va apăsa pe trăgaci
fiica ucigaşului va sfida depărtările verzi şi reci
aducând din nou la lumină
cu o cheie potrivită
locul de distracţii din deşert

iau totul cu mine
impulsul & plictiseala
indiferent
unde merg

când va fi să fie
voi înţelege mai bine
ce se spune
cine cheamă & de ce

dincolo de locuri & dorinţe pot să dau nume
unui nou drum în urma mea






urgisire

în fiecare dimineaţă femeia în negru
se întindea între dune
cu mâna sub cap
întrebându-mă care îmi sunt visele

nu-mi amintesc
dincolo de instantaneul striat
chibritul aprins cortina arzând
apoi apogeul & prăbuşirea interpretării ei


caut într-o străfulgerare cine am fost înainte de exil
diagrame stranii pe nisip & iarbă de mare
cum mă zbat în tăcere
ameninţare întoarsă spre sare& dispariţie în miez de noapte
stingând vieţile acum


femeie se ridică în picioare
vântul îi saltă rochia neagră
coregrafia am făcut-o cu ani şi ani în urmă
eu căzând în foamea femeii în negru
tocmindu-mi plăcerea
ea şovăind înaintea mea


teatru straniu

eşti în pat cu soţul tău
voci necunoscute vin dinspre coridor
afară mierlele nu contenesc să se sfădească într-un copac*
un bărbat cărunt intră în camera ta
te trezeşte agitând o armă
ţintind în oglinda de pe tavan

* « Conform unei alte legende, holly* a fost singurul arbore care a permis ca din crengile sale să fie confectionată crucea purtată de Iisus pe Drumul Golgotei, reducându-şi considerabil greutatea, Ceilalţi copaci au refuzat, la atingere se transformau în aşchii sau mici fărâme. Fructele de holly au devenit roşii de la sângele lui Iisus, scurs pe ramurile verzi, până atunci fiind de culoare albă. Astfel, această plantă are menirea să amintească de Patimile lui Hristos. »



2.
bărbatul din pat nu este soţul tău
tu ştii că nu e patul tău
e linişte ca atunci când unul dintre soţi aduce vorba de divorţ
tonul îţi aminteşte de partidele de vânătoare
se recită la interfon pasaje din Vechiul Testament
începi să te umezeşti

3.
2 bărbaţi cu clipboarduri stau lângă tine
corul în care aceştia cântă este inutil
& chiar şi minciunile lor cu miros de foc aţâţat cu unsoare
undeva un aspirator de frunze se isterizează la polen
auzi un ţipăt în surdină în camera de alături
însă doar tu tresari

4.
soţul tău&bărbatul cărunt îţi spun
că ai păcătuit intrând în grădinile imaginare
bărbatul cărunt îţi face cadou un fir de iederă otrăvită
când soţul tău îţi pune o pilulă albastră pe limbă
cuţitul se umflă sub perna ta
dorinţa zeului e dorinţa ta indiferent ce se va întâmpla

5.
ajungi în coridorul tău
cu puşca într-o mână şi cuţitul în cealaltă
bărbatul cărunt se întinde pe o saltea
soţul tău stă peste el bolborosind blesteme
tu analizezi lamele deformate ale ventilatorului Big Ass
simbolurile ciudate mînjite pe perete cu ruj-

6.
soţul tău işi împachetează lucrurile într-o geantă Samsonite
benzile lipite pe ea seamănă cu fotografiile luate la locul crimelor
în oglinda de deasupra patului tău
iei arma de sub pernă
o îndrepţi spre bărbăţia lui însă el pare
să nu te vadă & împachetează de zor

7.
te trezeşti pe o saltea goală & te întorci să-l vezi
pe soţul tău vorbindu-şi chiar lângă tine
bărbatul cărunt se holbează
din tufişul de azalee
prin fereastra dormitorului tău
aburind-o cu respiraţia lui
8.
trei rochii negre sunt aşezate pe pat
soţul tău le studiază pe rând
pui mâna pe arma aflată pe pernă
pe cuţitul aflat pe pernă
soţul tău se opreşte semnând hârtiile
de parcă tu nu i-ai striga în ureche: opreşte-te !


Traduceri: Olimpia IACOB